Myriam si micul ei paradis

• E 11:34,adineauri am facut ochi si totusi nu stiu de ce nu mai stau in pat.Probabil pentru ca nu sunt o lene,de-aia.Dar de fapt tocmai ora de trezire confirma cat de nematinala sunt intr-o zi de vara.Buni s-a tirat la mare aseara.Eu am ramas acasa,dar sper sa prind un sejur de ziua mea pe nisipurile intinse la balaceala ca broasca testoasa.
• Aseara in timp ce stateam in gara asteptand sa vina trenul am vazut un proces de dezbracare fortata intre mai multi golani,care au sarit pe ala micul sa-l prigoneasca.Era oarecum funny sa-l vezi pe ala cu pantalonii in vine in mijlocul soselei,daramite ca se ruga sa ii lase pantalonii pe el:))Si dupa aia a fost si mai si cand a rupt-o la fuga si or luat-o toti dupa el si ala urla cat putea:”Nu ma dezbracati!Nu ma dezbracati,buei!!”
• N-am facut mare lucru in ultimul timp,de fapt doar am terminat Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboide Camil Petrescu,o carte de 300 de pagini,cu care ma tot lupt de vreo doua saptamani,poate chiar mai mult.Ceea ce e o insulta.O carte de-asta o citesc in doua zile maxim.Dar probabil iar chestia cu literatura romana pe care nu o pot explica inca.Acum urmeaza Enigma Otiliei pe care sper sa o termin…cel putin pana incepe scoala.Si dupa aia mai am 6 titluri de citit,pe care trebuia sa le citesc vara.Dar spuneti-i asta creierului meu care dupa doua minute motaie indiferent daca ma rezemam de perete,de fotoliul colturos sau stateam in fund pe canapea.Tot nu rezistam si pace;))Si urmeaza si senzatia.Sunt curioasa in legatura cu Ion sau cu Morometii cum ma descurc.O prietena mi-o zis ca ii o carte tare asta din urma.Poate o sa ma impulsionez sa citesc amandoua volumele,desi la mine intotdeauna e discutabil.Si astea-as si pentru Bac,dar aia e durerea de peste trei ani:)
• Toate rudele si cunostintele…cand ma vad le pica fata.Vecina-mea pe care o vad in toata ziua,se uita la mine lung.Pentru o secunda credeam ca am eu ceva dar toti ”Vai ce bine arati!”.Dupa aceea eu ma uit lung pentru ca nu sunt obisnuita cu asemenea complimente ,doar cu din alea facute la misto,la care-s alergica.Cert e ca nu mai am nici o singura pereche de blugi care sa nu pice de pe mine si necesit neaparat o noua garderoba.Credeam ca nu o sa spun asta prea curand!!!
• Am un nou playlist:X:X Melodiile se adauga pe parcurs,cele de acolo sunt singurele la care m-am putut gandi aseara dupa 11,dupa ce m-am intors de la gara.Aia e o sectiune in lucru
• S-ar putea sa scriu foarte putin pentru ca momentan ma concentrez asupra altor lucruri mai importante.Daca apare ceva notabil sigur o sa scriu despre el;)

Imi place sa merg cu bicicleta.
Si nu as alege masina pentru distante scurte si foarte scurte nici moarta.
Stau la tara,am invatat sa merg cu bicicleta pe la opt-noua ani dupa indelungi cazaturi si inca mai merg pe bicicleta,si asta pentru ca imi face placere sa o folosesc cand pot si pentru ca e eco.
Lumea la tara insa mai stie si de fala.Intre satul meu si satul vecin,care e si resedinta de comuna,sunt cam doi kilometri jumatate.De fapt,pare mult,dar nu e ,deoarece eu la pedalat o strabat dus intors in maxim 15 minute,si e si mai usor pentru ca am de urcat si coborit ditamai podul,unde mai prind o oarecare viteza.
La noi mai sunt insa specimene care pana si la coltul strazii merg cu masina sa isi etaleze bolidele.Bolide reprezentate de clasice Opel-uri sau Voswagen-uri care nu au nimic a la Ferrari sau Lamborghini,ci sunt doar clasicele masinute pe care le are tot omul,cu care mai merge cu ele la oras,la camp,la una alta.Si mai ales mandria e mai mare cand larmuieste Guta de-ti afecteaza timpanele,sau cum mai nou e trendul,cu Undeva in Balcani.
Azi am fost trimisa la farmacie dupa ce s-a mai lasat racoarea si pana in satul vecin soseaua perfect uscata,pustie,nici un cretin care sa claxoneze.Urc podul cu ritmul constant de pedalare(practic asta destul de rar,dar ma obisnuiesc),cobor podul si ajung in satul vecin.Acolo…dramatica poveste.
Pe soseaua principala mergi cam pana la prima intersectie de unde incepe tragedia.Adica,cum resedinta comunei se vrea cu canalizare,iata ca au spart jumatate din asfaltul facut pe banii unor straini detasati la noi aici cu corturi militare si chestii acum nici trei ani,ca sa bage conducte.A urmat aproape jumatate de an de haos cu intarzaieri ale autobuzelor si programe date peste cap,urmand ca atunci cand in sfarsit au terminat sa speram ca reasfalteaza.Pe drumul principal(cel ce face legatura cu orasul si care ne-a determinat sa ocolim o gramada pe cand faceam naveta zilnic),da…asfalt s-a pus.Pe unde am mers eu azi cu bicicleta,pe jumatate de banda se mai tine el ce se mai tine,in conditii deplorabile,pe cealalta jumatate e pamant cu pietris.
Parca cand te uiti vezi diferenta dintre modernism si vechea viata taraneasca de odinioara.
Iar pe vreo doi-trei metri latime de asfalt se inghesuie biciclisti,scuteristi,soferi,camionagii si multi altii.Se mai gaseste vreunul de-si lasa masina fix in mijlocul jumatarii de ”carosabil” de pamant,treci tu,biciclist printre masini.Din parti!
M-am dus la farmacie,farmacistul se uita la mine de parca nu o mai vazut ceva de gen feminin care sa nu fie eprubeta in viata lui si iau medicamentele,ma urc pe bicicleta,ma intorc.Salut pe toata lumea,lumea se uita lung.
Oare m-am schimbat asa mult?
Revenind acasa dau peste cardul de baieti cool si scuteristi si ma gandesc ce bine ar fi daca ar reveni la moda bicicleta.Si la noi la liceu se inghesuie toate intr-o parcare(si culmea in parcare scrie interzis lasarea scuterelor sau ceva de genul).Daca as locui la oras as renunta la un scuter de dragul protectiei naturii si eventual de dragul bicicletei.Pana la urma face si piciorul frumos,de ce sa-ti misti fizicul pe ceva motorizat cand stai la doi pasi,sau mai multi dar poti sa vii pe bicicleta?Si se mai mira lumea ca lumea are tendinta spre obezitate si se mai topesc si calotele glaciare de la poli.Cat poluam nimic nu se poate rezolva..Ar trebui luat exemplul Amsterdamului…din cateva milioane de locuitori care populeaza orasul cei cu masina ii numeri pe degete,toti merg pe biciclete..Dar…ca de obicei n-ai cu cine….

Stiti ca sunt oameni care au vazut toata lumea,dar nu au vazut muzeele de la ei din oras?
Uneori ne minunam de frumusetile altor tari cand frumusetile naturii noastre pot fi la o aruncatura de bat si sa nu le observam.
Da,acum sa lasam filozofia si sa trecem la fapte.Azi dimineata m-am trezit la 8:58,dupa o culcare la doua si mi-am pus in gand sa ies in recunoastere cat era racoare.Seara mai apare una alta si planurile se anuleaza,dar dimineata,parca e revigorant sa iesi sa te plimbi.Aerul racoros e bun…L-am bazait pe tata si mi-a umflat bicicleta,dupa care am plecat.Nu am ajuns la iesirea din sat ca un copil de vreo…sase ani cred…jap pe mine cu sarumana!(c’mon….16 a devenit noul 70 acum?!)Dupa o stare asemanatoare cu ”Gata,aratare,vin si iti bag una de nu mai zici sarumana cat traiesti!”,i-am zis Salut si mi-am continuat drumul.
Ma plimb prin satele vecine dintr-unu-ntr-altul si mai ales prefer satul vecin cu satul vecin pentru ca are o panta relativ…imensa,dar e super tare sa-ti dai drumul cu bicicleta pe acolo.De acolo sunt pozele de mai jos si fiecare dintre cele ce necesita,au un comentariu auxiliar…

Poza de mai jos are o mica poveste.Deci..vazand pitoreasca imagine a vacii intre flori am zis ca un blitz nu o sa o deranjeze.Bun…scot camera ii fac poza.Dupa aia merg vreo doi metri mai jos…sa pozez raul(imaginea de mai sus),vaca se enerveaza si incepe tot muuumuu….mai..imi arata si coarnele.Era legata,si oricum nu putea sa-mi faca nimic,dar cel putin….probabil a inteles ca vacile nu au dreptul la comisioane…Doar avea o pasune numai iarba…ce…nu-i era destul?:))

Am facut-o cand am mers la plimbare,restul sunt la intoarcere….

In orice caz….a fost cald,dar super tare…si…nu m-a fugarit nici un caine:>,ceea ce e relativ ok….Mai sunt ele multe lucruri super de vazut/fotografiat,dar mi-a fost lene sa merg pana acolo…poate alta data;))

Prietenia e complicata.Si mai ales devine de-a dreptul imposibila cand situatia dintre doi prieteni se schimba,fie in rau,fie inspre bine.Si mai ales mai vine uneori cate o prietena si te intreaba:ce sa fac in situatia x?
Bineinteles,noi in creierasul nostru avem raspunsul asamblat pana la ultima scama,pana la ultimul por,dar apoi ne gandim ca poate ranim sentimentele.Si renuntam la varianta originala in favoarea alteia mai indulcite pentru a impaca si capra si varza.Prietena iti zice ca esti cea mai buna din lume,tu inghiti in sec.
Oare asta inseamna sa fii subtil?
Subtilitatea probabil e adevarul infatuat intr-o imagine placuta.Adevarul doare,adevarul e crud,adevarul e rau,si totusi e bun cand trebuie,e mai bun decat o minciuna ambalata frumos.
Sunt o persoana subtila.Adica cand vreau sa zic ceva,stiu sa-l zic cu mai putine cuvinte,dar cu sensul scontat.Cel putin asta cred si merge la mare parte din prieteni,dar mai e si categoria care vine la tine si orice ai zice vorbesti la pereti,pentru ca ei o tin cu a lor,indiferent daca au sau nu dreptate.De multe ori am zis cuiva:”Nu fa asta ca o sa iasa rau.”,urmand ca mai apoi sa vad cum situatia se duce de rapa,si dupa doua zile persoana vine iar la mine sa-mi zica:”A iesit groaznic”.
Adevarul presupune taiatul in carne vie,pusul sarii pe rana,si totusi vindecarea ranilor aproape perfect.E drept,in situatiile alea de maxima necesitate,adica aproape intotdeauna,mai ales daca instinctele urla in mine:”Sa nu indraznesti sa vrajesti!Nici sa nu te gandesti”,am taiat mult in carne vie si de cele mai multe ori problema se rezolva armonios,adica fara probleme auxiliare in jur.Uneori e bine sa infrunti problemele cu capul inainte si sa te lovesti serios,pentru ca se invata din asta,dar uneori e bine si sa rezolvi problemele cu cap si sa eviti neplacerile cand e posibil sa alegi calea asta.
A doua parte a subtilitatii probabil este provocarea.Momentul in care pur si simplu tu ai senzatia ca te departezi de prieteni din simplul fapt ca ei iti spun ceva iar principiile tale se bat cap in cap cu lucrul pe care prietenii l-au facut.Nu vizeaza personal,probabil se intampla oricui,pentru ca sigur la toata lumea a venit un prieten sa-i ceara un sfat si brusc si dintr-o data parca ti-au pierit toate cuvintele,adica erai legat de maini fara sa-ti dai seama.Atunci poate apare tenta aia de a spune adevarul un pic voalat,adica nu direct,ci cu subaintelesuri si totusi vrei ca prietenul de langa tine sa iti inteleaga nuanta.Nu stiu,mai nou ma confrunt cu o situatie din asta si oricat de rau imi pare ,sunt legata de maini tocmai din faptul ca persoana respectiva nu mai asculta ce-i zicea,indiferent daca eram eu sau alti prieteni.
Urasc sa vorbesc la pereti,si totusi e dureros sa vezi un prieten decazand din cauza propriei lui orbiri,desi stii ca la sfarsit asta o sa fie o lectie importanta sau…totul ramane incert.Uneori in momentele vitale e bine sa asculti sfatul unui prieten,desi uneori e bine sa mai dai si cu capul pentru ca cel putin inveti o lectie care nu e invatata pe bancile scolii dar parca o intelegi si o memorezi pentru totdeauna,nu cum se intampla cu majoritatea lucrurilor care se invata pe bancile scolii.
Acum situatia e confuza,dar nu ma mai implic direct.O parte din mine ii asculta conversatiile si tace,pe cand si cealalta sta tacuta si nu stie ce sa raspunda,sau vrea sa raspunda,dar infrunta un fel de indiferenta involuntara.Deci,uneori…better stay out of it,iar asta e fix atitudinea pe care o sa o iau eu desi nu stiu daca e sau nu buna.Pana la urma poate o sa invat si eu ceva din asta….:)
P.S:Am schimbat melodia de la ”Apasa play”…e preferata de pe albumul lui Jordin Sparks:X

A fost oribil.
Toata tarasenia s-a petrecut azi noapte pe la doua,cand eu cea nocturna stateam la birou si scriam la manuscrisul la care lucrez acum.Nimic deosebit,de fapt stau cam in fiecare seara pana pe la doua noaptea scriind deoarece noaptea e mai linistita ca ziua si nu vine nimeni sa-si bage nasul ala bagacios in ceea ce scriu sau fac eu.Bun,aseara,in timp ce scriam concentrata la o parte destul de importanta,iata ca bate cineva la geam.Insistent.Eu am sarit ca arsa,pentru ca eu cand ma concentrez parca ma izolez pe mine insami de sunetele din afara razei mele de gandire respectiv geamul care era larg deschis in seara asta.
Ma apropiu tiptil de perdea care luckily e lunga de sus pana jos si acopera tot geamul si ascult.Nu ridic perdeaua.In urmatoarea secunda ma pun iar jos pe scaun si incerc sa scriu,desi toate simturile urlau sa ma duc sa vad cine are chef de farse cu mine la unu jumatate noaptea,incercand sa faca o gluma proasta sau sa ma sperie ingrozitor.Nici de la scaun nu am liniste,tot cu ochii pe geam,pana m-am dus sa inchid geamul care era larg deschis(si prevazut cu plasa de tantari,fiind deschis de pe la opt pana ma culcam,zilnic).Credeam ca i-am trimis un mesaj.
Nu,dupa vreo cinci minute trosc poarta.Mie iar…sa-mi sara inima din piept.De data asta ies din camera,strabat sufrageria si ajung la geamul ce da spre curte.Ce sa mai zic….nu am vazut nimic pentru ca si iluminatul stradal a fost intr-un motiv sau altul sistat,tocmai in cel mai bun moment.
Sa nu mai zic ca eram inspirata si cand sa scriu si eu ceva,jap apare tipul asta care nici nu stiu daca e o iluzie sau e real sau e amandoua,adica o iluzie reala.La ce tare-mi batea inima,cu parintii dormind in camera alaturata,dar fara intentie de-ai trezi pentru ca mai apoi sa ma trimita la culcare ca atunci cand eram mica si imi era o frica cumplita de intuneric,nici nu am mai scris.Am inchis caietul,m-am pus in patul pe care mi-l facusem intre timp si am inchis lumina.Dupa aia am incercat sa adorm,ca la orice sunet(mai ales cainele latrand:)) saream instantaneu,din cauza agitatiei subite.Ma simteam singura acasa,cand de fapt toti erau acasa.Pana la urma m-am jucat jumatate de ora pe telefon,m-am calmat,nu stiu daca tipul mai avea intentii sa bata in geam sau daca a mai batut(dorm bustean),dar cert e ca am dormit cu telecomanda aia mare si babana sub perna pentru orice eventualitate.
Si acum…oare nu mai are nimeni intimitate sa scrie la intervalul 12:30-2 noaptea?:))

De la Gabr13l,care,dragul de el ,s-a gandit la degetele mele care duc lipsa de ceva bun de scris,respectiv o leapsa….Sa vedem…deci…..
“Ce ai face pentru ca Google sa-ti adauge link-ul pe prima pagina http://google.ro, ai fii dispus sa violezi un pitic, sa mananci un sarpe cu clopotei, sa tragi un rechin de coada, ti-ai tatua pe frunte Google Lover, te-ai arunca intr-o groapa cu pitici carnivori ?”
Ze question of all insa….Ce ai face, sau ce nu ai face pentru un link exchange cu Google.RO ??

Acum,nu stiu,mai Gabr13l daca ti-am dat un raspuns satisfacator,dar asta e tot ce ai fi putut obtine din creierasul meu fiert bine dupa o iesire pe afara intr-o caldura infernala…(later edit:ieri dupa amiaza)
Leapsa merge acum la hime,koodoo,Mihai cel cazut de pe Luna,lui Say Cheese si la cine o mai vrea:D

Am constatat ca….vacanta asta imi taie inspiratia.Adica scriu orice,mai putin pe blog,pentru ca mi se pare ca nu am nici o idee in momentul in care intru pe Add New si ma gandesc ce sa mai pun pe pagina virtuala.
Ei bine,vreau la mare.Iar.Stiu…cred ca am mai zis ca vreau la mare,dar vreau la mare mai tare ca niciodata.Si ironia face ca buni adineauri tocmai s-o dus la gara la noi in comuna noastra modesta,dar mare,ca sa vada de bilet pentru rapidul de mare.Rapid cu care eu am fost anul trecut in tabara in Venus.Si totusi sunt sanse ca de ziua mea sa ma nimeresc pe nisipurile aurii,cu ochiii spre imensa intindere de apa ce se intinde in fata mea,cu parintii.Pentru doua zile.Nu e corect,dar e bun si atat pentru ca cred ca innebuneam daca nu mergeam undeva,in afara limitelor localitatii.
De ce nu ies singura,cu o gasca de prieteni?Pai,pentru ca parintii sunt prea rezervati.Zic ca na…apare buhuhu din tufisuri si jap pe mine,da fix pe mine sa ma nenoroceasca.Cand am fost in Venus am fost mai libera decat pasarea cerului si iata ca m-am intors acasa nevatamata,dar mama nu a inteles asta si inca e hiperprotectiva.Desi pe de-o parte o inteleg,pe de alta parte….vreau si eu o saptamana la mare.
In doua zile oare pot sa ma bronzez?!
Da,probabil eventual as ajunge ca un rac in no time,cu toate cremele de protectie solara pe care le pun pe mine.As ajunge ca anul trecut…sa mi se decojeasca in prostie pielea de pe nas si sa arat ca un copil cretin rosu tot in obraji.Dar…nimic nu se compara cu venitul acasa,cand constati ca toti sunt ca branza comparativ cu tine.E un sentiment reconfortant…excluzand partea cu nasul si roseala…
Si totusi…buni mi-o ia inainte.Ma puteam baga in seama sa merg cu ea,dar nu avea sens.Iar erau scandaluri:eu vreau la mare,ea la namol,acolo…in bazinele alea unde toate babele s-ar tavali ca bivolii daca ar stii ca dobandesc tinerete vesnica.Eu nu suport namolul,desi face bine,singura nu ma lasa la mare din cauza lui buhuhu,si desi mi-as lua cea mai cea bata sau cel mai cel spray paralizant,buni tot nu m-ar lasa pentru ca se pare sunt asa mica naiva si toanta.Ea crede asta.Peste doi ani o sa-mi iau carnetul…nu mai sunt un copil mic!Si cum buni merge pentru liniste,eu eram acolo o mare piedica,pentru ca m-a lasat Dumnezeu cu gura mare,si nu ma pot abtine sa nu contrazic cand stiu ca dreptatea e de partea mea.
In concluzie,eu la mare dupa 15 august(sper:X) si in cel mai rau caz in septembrie(se apropie scoala,apa nu mai e calda,taie tot elanul).Si eu vreau sa fac baie,nu sa stau pe mal si sa privesc cu jind apa,asteptand momentul propice de neatentie sa ma arunc in valuri cu riscul unei frumoase pneumonii,de care am mai suferit in plin concediu din cauza nevoii mele nestavilite de a face scufundari…prea multe!
Vrute si nevrute…vreau urgentisimo la mare…vreau un bronz din ala aramiu,dar nu din ala de gradina,ci din ala de mare:>Si inca sper ca deplasarea sa aiba loc fara incidente si perioada de relaxare,baie,fun sa se intinda cat mai mult,desi…cu sora-mea e incert.Dar nu conteaza…noi sa fim sanatosi si…sa continuam sa avem mare:X:X:X

Ah…apropo de descoperiri(Multumesc lui Gabr13l pentru ca a pus Battlefield la el pe blog),dupa pista data,am gasit albumul unei artiste care mie imi place la nebunie,si anume Jordin Sparks.Ca de obicei albumul este foarte bun pentru cei care asculta genul asta de melodii.In orice caz,cred ca a combinat melodii pentru toate gusturile,iar eu va pun mai jos melodiile care imi plac mie in mod deosebit:

Jordin Sparks – Watch You Go
Asculta mai multe audio Muzica

Jordin Sparks – Papercut
Asculta mai multe audio Muzica

Cine zice ca un copilut din asta mic(pana in cinci ani) ii prost,spune prostii.Copii mici sunt tolomaci,impiedicati sau zgomotosi,dar prosti nu sunt.Copii mici sunt inteligenti si chiar daca e greu de crezut,stiu exact ce vor cu o incapatanare de fier si nu se lasa pana nu obtin ce vor.
Am vazut odata un documentar legat de un experiment despre copii astia mai mici.Din studii se pare ca copii pana intr-un an jumatate inteleg la nivel cerebral orice limba aud,ba mai mult comunica cu alti bebelusi cu dialecte de mandarina(nu fructul)sau altele asemenea din zona Asiei de Sud si Sud Est.Nu e remarcabil oare ca niste strumfi din astia de jumatate de metru inteleg daca le vorbesti in chineza de exemplu si totusi nu au inca capacitatea de a se exprima sau de a-s da seama propriu zis ce inteleg ei acolo exact?!
Eu zic ca e ceva smecher de capul lor.De fapt…un om la nastere are aproximativ 16 miliarde de neuroni in cortexul cerebral,insa depinde cum si-i administreaza pe parcursul vietii.
De exemplu sora-mea,pentru ca in esenta despre ea e vorba,e foarte descurcareata.Nu vorbeste inca,doar clasicele ”mama”,”tata”,”baba”(eu sunt ”nana”:X) dar de exemplu daca ii zici sa isi aduca papucii,vine si ii aduce de una singura,stie unde sunt,stie ce trebuie facut cu ei.De exemplu cand matura,mama ii zice sa aduca farasul,sora-mea il cauta si se infiinteaza cu el langa mama.Curiozitatea mea era de unde stie lucrurile astea,mai ales ca nu o invatam?!Le vede si totusi le memoreaza.Si am vazut la multi copii chestia asta(my sister are 2 ani),deci…iarasi…copilasii mici nu sunt prosti.
Si e o bestie,o escroaca cat e ea de mica(nici nu stiu daca are un metru;))).De exemplu cand o prinzi ca face rele se uita in ochii tai si rade,dar continua sa faca raul.Asta se numeste distragere.Sau daca ii ascunzi telefonul(toti copii au fixatie pe trei lucruri:telefoane mobile,telecomenzi si reclamele de la tv) in spatele tau,vine si se urca,se chinuie,se urca peste tine,desi te calca ca pe un covor,si se planteaza ca o placinta pe tine,in timp ce cu o mana studiaza locul dintre spate si canapea.Asta e strategie de lupta.Si…cand nu ii acorzi atentie se pune fix la tine langa cap si urla,sau iti ia ceea ce faci din mana,sau vine si-ti baga degetele in ochi,numai sa nu te lase sa nu o bagi in seama.
E drept,pot fi enervanti,iti mai mananca nervii cu lingurita din cand in cand,ei cersesc afectiunea…ca adineauri cand sora-mea s-o intins s-o iau in brate si se tinea strans de bretelele maieului,mai mai sa mi-l rupa,dar nu se lasa nici moarta de mine…ce mai…adorabila!

Telefonul meu e cretiin.
Dar nu e cretin el in sine,e cretin pentru ca are niste mici defecte.Am avut noroc mai demult sa nimeresc un SonyEricsson bun,dar faza era ca avea nemasuratul talent de a se inchide singur.Adica daca il bagam in ghiozdan,desigur pe silentios,ieseam de la scoala…imi mai promitea tata ca suna,si suna drace,ca treceau doua trei ore si telefonul nici pas.Cand ma uitam telefonul era in coma…inchis….Si asa ajungeau sa ma injure consecutiv de la parinti pana la prieteni si colegi care sunau de n ori si le intra casuta vocala.
Am renuntat la rabla care se inchidea in momentul in care tata si-o luat un telefon,m-o vazut ca ma chinui cu al meu si mi l-o dat mie ”o vreme”.
Marca:Nokia 2630
Cu radio si cu un creier de paduche,sonorizare relativ ok(se auzea ca la un casetofon din ala antic la numai doua saptamani dupa ce o intrat in uz) si pozele…mhm…nici nu vreau sa zic.Dar eram incantata de radio,aia era partea intai.Totusi,cu timpul(chestia asta se intampla vara trecuta),telefonul s-a transformat incet si singur in rabla.Adica atunci cand vorbeai la el,se auzea foarte foarte incet,soneriile erau ok,dar cand sa ma sune cineva,daca lasam telefonul pe birou si mergeam in sufragerie,lasand usa deschisa intre camere(sunt alaturate),nu il auzeam cand suna.Si nu-l auzeam nici in geanta,cand in geanta era doar o carte,portofelul si mp3-ul,eventual si un luciu de buze….
Iar cine suna poate sa sune cat vrea ca nu-l aud decat foarte rar.Nu stiu,probabil a patit ceva,desi nu e defect.E curioasa chestia cum ca are niste defecte,dar totusi nu e defect,dar…probabil asa a fost conceput el de la bun inceput.Si desi toate setarile legate de sunet sunt date la max,tot nu il aud.
In concluzie tata a zis ca daca ii gasesc un telefon ok atunci e dispus sa mi-l ia.Intrebarea mea e…ce sa aleg?Ce caut eu este:camera foto buna(mai am obiceiul sa fac poze pe drum cand vad ceva ce merita imortalizat,si nu am camera digitala tot timpul cu mine),sa suporte card de memorie,sa sune tare,sa suporte sunete mp3 fara sa baraie,bazaie &Co,pentru ca mai am mixuri scurte pe care le pun ca sonerie(nu clasicele care bazaie auzul excesiv) si toate astea sa fie intr-un pret acceptabil,adica sa nu ajunga chiar la preturi colosale.
Deci?Idei?:))