Myriam si micul ei paradis

1.Pot sa-mi iau hainele care-mi plac.Intru in blugi de-o marime ridicol de mica(pentru mine) si intru in bluze marimea S cu lejeritate(desigur,depinde si de S,ca sunt ele marimi universale,dar tot difera)

2.Pot alerga cat vreau eu fara ca dupa un metru sa ma opresc gafaind,cu limba de-un cot.Adica,e inca relativ,pentru ca conditia fizica de abia 10 luni mi-am consolidat-o.Acum imi place sa alerg,alta data detestam chestia asta,tocmai din cauza incapacitatii.

3.Pot sa ma dau peste cap si sa cad in pozitie adunata,cum am plecat la celalalt capat al saltelei,nu contorsionata,da?.Pot sa stau in lumanare peste trei minute…si e o lumanare de-aia dreapta,nu cum era inainte,cand stateam cinci secunde si ma plangeam ca ma doare gatul,si mai erau si picioarele asezate-n sus aleatoriu ,de  daca eram lumanare chiar incendiam casa in care eram pusa

4.Pot sa sar peste capra,nu sa raman cracanata si intepenita pe capra,sau mai rau,cosmarul vietii mele,sa cad cu capra in brate aratandu-mi fundul posteritatii:)) care rade de mine.Aviz postul asta din trecutul meu glorios=))(later edit:nu-l gasesc x( )

Si nu in ultimul rand…5.ador sa vad ca baietii intorc capul dupa mine.Unii cel putin,ca liceul meu e populat in proportii mai mari de 70% cu animale vegetative care nu-si ridica fizicu sa stea la un calorifer pe hol cand ii pauza.Eu nu pateam asta deloc…fluierau doar asa la misto:))

Aviz numarul 4,am sarit astazi in aceasta frumoasa zi de la Dumnezeu lasata,peste capra,pentru prima data,fara incidente:X.Si a fost tare.Si sunt foarte fericita sa intru iar in normalitate,desi o sa raman etern cu o doaga lipsa…dar asta-i alta poveste:))

Nu cred ca e necesar sa petreci o viata intreaga cu o persoana ca sa se creeze chimie intre voi.Magnetism.Practic sa simti ca in momentul in care vezi persoana respectiva esti cu cine trebuie.

Nu vorbesc despre dragoste,pentru ca si-n prietenie trebuie sa existe niste elemente care sa se imbine armonios.Si in prietenie trebuie sa existe o oarecare compatibilitate.

E doar o senzatie de déjà-vu.Cu o persoana pe care n-ai mai vazut-o in viata ta.Si totusi cand am cunoscut pe aceasta persoana practic m-a lovit ca o rafala puternica de vant,ca un ciclon,ca o tornada.Asa tare incat mi-am dat seama ca nu stiu de unde sa-l iau,dar parca-l cunosc dintotdeauna.Ma simteam in siguranta,ma simteam bine,nu ma simteam incordata,poate doar un pic emotionata,dar in general linistita.Cand ma uitam in ochii lui ma simteam acasa.Dar nu acasa in sensul cuvantului sentimental,ci acasa in sensul in care persoana aia imi inspira incredere.

Nu am putut intelege cum si de ce s-a intamplat lucrul asta,nici acum dupa ce-au trecut aproape trei ani de atunci.E un lucru care se intampla poate o data-n viata,dar senzatia te apropie de rai.Se realizeaza prin toate sinapsele dintr-un capat in altul al creierului si te cutremura,apoi te linisteste.El a fost printre singurele persoane care din prima secunda m-a determinat sa nu incerc sa ma ascund in cochilie,m-a determinat sa stau cu capul sus si sa ma uit fix in ochii lui fara frica,fara a vrea sa fug in urmatoarea secunda sa ma ascund sub prima masa.Cu el am fost EU,eu cea adevarata,si nu sunt multe persoanele cu care pot fi Eu in cea mai pura stare,EU ,fara ca in spatele meu sa mai existe o masca ce sa conduca spre profunzimea sufletului meu..Just wanna be his friend,si ce-i ciudat e ca doar asta-mi doresc,nu vreau mai mult.Ar fi absurd.

Pe vremea asta acum vreo doi ani s-a intamplat sa-l cunosc prima oara si in timp ce stateam in statia de autobuz amintirile acelor momente m-au napadit iar si am trait iar acele sentimente la intensitate maxima.Intr-un mod invariabil sunt o sentimentala

Weekendul asta am parcurs aproape cartea ”Mananca,roaga-te,iubeste” pentru cronica mea saptamanala.Ma rog…cronica pentru primul numar e gata,si am bagat acolo numai chestii de suflet,cartea pe care-o parcurg in prezent(mai am 100 de pagini),vrand cu orice pret s-o citesc.
Sa nu credeti doar ca imediat cartulia asta a prins picioare,a iesit din raft si a inceput sa-mi topaie pe sub nas,dar cert este ca mi-a iesit de mai mult de trei ori in cale.Prima data in Cool Girl(cand il mai citeam) sau Elle,unde i-am citit din pura curiozitate cronica.A doua oara mi-a aparut sub nas la Diverta,dupa aceea la o alta librarie,si nu in ultimul rand la CDI la scoala,cand o asteptam pe profa de franceza si am aruncat o privire pe rafturi.Asta la mine inseamna ca o cere serios,adica ea neaparat vrea s-o citesc.Deci…ce altceva puteam sa-i fac decat sa-i implinesc dorinta?:))
Plus ca am un weekend ca naiba de scurt.Pe bune…cu cat inaintez in varsta cu atat timpul trece mai repede.Mai am si la romana o scrisoare in care eu sa fiu fata imparatului Ros si sa il cer pe Harap Alb de sot de la span.Si nu va zic ca data trecuta am inceput-o cu ”Stimate domnule span”,spre amuzamentul unor colegi.Ce naiba…de unde sa stiu cum vorbea o printesa?!Nu am sange albastru…nu stiu protocolul.Si acum trebuie sa debitez frumos o alta scrisoare extrem de epica si sa ma gandesc la cum altfel poate sa-l ”cumpere” fata imparatului Ros pe Harap Alb,daca nu printr-un contract de vanzare- cumparare=)).Dupa cum m-a lovit si pe mine creativitatea…ca doar nu am trait in Evul Mediu.Iar profu e el un pic sarit de pe fix…cu ce teme ne da!Urati-mi succes.
Viata nasoala!Nas infundat si niste felii de lamaie pe care le-am ingerat fara zahar.Acum ma stramb.V-am pupat!

1.Am mers la petrecerea prietenei mele dupa ce mi-am facut griji ca nu-mi gaseste locatia in ciuda detaliilor minutios realizate pe care i le-am dat.

2.Ajuns la cabana.Lume buna.Aparent plictiseala.Nu ne prea cunosteam intre noi.

3.Am baut in ordine cronologica un pahar de Cola,ceva suc de portocale,Redd’s de doua degete(orizontale) tot in pahar….

4….am jucat nush ce joc in care daca pierdeai luai o gura de vin.Baut vin de vreo patru…cinci…sase ori:-”

5….atata rock n-am ascultat continuu niciodata.Mhm….si n-a fost rau.Exceptand partea de hard rock.Nu imi place hard-rockul.

6….la 12 noaptea am jucat iar jocul de la punctul patru.De data asta pe sampanie Angeli de coacaze.Baut si de acolo…mai mult de trei guri sigur.

7.La 2 noaptea ce ne vine noua…luam frumos sticla de lichior de ciocolata,dupa ce am dat gata pe la 1 si ceva sticla de sampanie.Nu am baut decat o gura mica mica.M-a ars pe gat de numa.Concluzia:lichiorul de ciocolata sux…pentru moment.

8.Am gasit un caine.Pe care l-am botezat Pisica Jane.Va dati seama…caine pe care sa-l cheme Pisica=))

9.Nu m-am imbatat.Ce-i drept ma stiu controla si nici ametita n-am fost.Poate doar radeam un pic prea mult:-”

10.A fost fun intr-un mod foarte intim,colegial.Nu a trebuit sa fim ca animalele,si a fost o atmosfera placuta.Nu va mai innebunesc acum cu toate detaliile.

11.M-am indragostit la prima ascultare de melodia asta.Pe care n-o stiam.

Cred ca iau iar concediu!

Ce-i drept,am senzatia ca merg intr-o curba descendenta si…habar n-am ce pot avea.Nu mai am rabdare,sunt toata tremurici,imi vine o idee de post,dupa care dispare ca fumul dupa ce vecinul da foc la camp si simt ca ceva-mi lipseste.Ceva pe care nu-l gasesc si nici nu-l identific.Poate weekendul asta da…o sa-l gasesc.

Because we’re gonna party.O prietena si o colega draga face 17 ani si desigur s-a pus de-o evadare intr-un loc cu padure si cabana cu opt camere:X.Da,si excluzand-o pe Haylie si pe inca o prietena de-a mea plus sarbatorita,se pare ca n-o sa stiu pe nimeni.Dar…hello?O sa cunosc oameni noi si o sa fie distractiv cum o sa fim foarte heterogeni(gusturi diferite,muzica preferata diferita).Sa speram ca o sa fie splendid,plus ca o sa fac iar cunostinta cu nitel Redd’s,care e asa de bun:X.In fine,se anunta un weekend frumos si sper sa-mi treaca tremuricii pana duminica dupa amiaza cand o sa ma intorc,cu speranta ca n-o sa adorm cu capul pe taste,incercand sa va fac un scurt rezumat.

V-am pupat!

P.S:Promis-am ca o sa scriu un articol saptamanal pe blogul lui Gabr13l,adica vinerea ,si am facut-o(Azi e vineri).Din pacate citirea lui va fi posibila doar mai spre seara,deoarece programul posesorului Locului de Joaca este complicat.Si eu nu pot publica fara sa-mi confirme el:-w (oricum a citit articolul)

Acest articol participa la concursul Radio Whisper.

Muzica..ce e oare cu ea?
.Pentru mine muzica este in mare majoritate a cazurilor si genurilor o incantare pentru ureche.
Pe parcursul a 24 de ore cred ca se intampla multe lucruri mai mult sau mai putin muzicale.Dimineata ma trezesc pe Say Hey a lui Michael Franti & Spearhead,in combinatie cu ding dongul clopotelor din soneria de la celalalt telefon(ca altfel nu m-as trezi).In timp ce ma spal pe dinti cu ochii inchisi,pentru ca mi-e prea lene sa-I deschid si sa infrunt furtuna de lumina din baie,ascult de obicei Kelly Clarkson,Pussycat Dolls sau Kat de Luna.

Pe autobuz,in timp ce manelele fac deliciul persoanelor ce ma inconjoara,eu ma refugiez in melodii cat se poate de vesele,ca sa imi pun zambetul ala larg pe fata,semn ca am trecut peste trauma zilnica a trezirii la ora sase si zece dimineata.La scoala in general nu prea ascult muzica,doar pe holuri(avem radio interior).Desigur,se mai aud razlet reverberatii ale lui Puya cu Undeva in Balcani sau muzica din asta mai culta,pentru ca daca apari cu manele,iti iei doua capace si un sut in fund gratuit.La noi in scoala trebuie sa fii cosmopolit cand dai drumul la telefonul de cel putin 1500 de lei cadou de la taticu sau la rabla care abia se tine,altfel mai bine baga-ti castile-n urechi pana-n timpane.Nu ca imi pasa.

Dupa ore iata-ma-n statie asteptand sa vina autobuzul.Cand sunt singura ascult muzica,cand nu stau de povesti cu prietenele care mi se alatura.Depinde,uneori mai ascult si melodii lacrimogene,de genul lui Christina Aguilera-Hurt,dar nu intotdeauna.De obicei,cand sunt trista mai ascult chestii care sa ma supere.Cei care ma cunosc stiu mereu ca sunt zambitoare si rareori am despresii.Si muzica e in ton cu dispozitia mea in toate cazurile.

Acasa pornind calculatorul mai bun cate-o melodie dansanta,R&B si incep sa ma batai prin casa ,facand scheme care mai de care mai imposibile si rugandu-ma sa nu rastorn vreun scaun sau sa ma impiedic de bicicleta de camera(e al dracului de dureros).
In general ascult muzica destul de des,mai ales cand simt nevoia sa ma destind.Pot spune ca am trecut prin multe faze ale muzicii,inclusive prin faza manelistica(cum stau la tara),si totusi muzica continua sa-mi reserve surprize.Imi place sa ascult albumele artistilor mei preferati,imi place sa descopar melodii noi si interesante pe care sa le arat prietenilor,in general muzica e o parte din mine.Muzica e ceva ce face monotonia zilnica mai buna,ceva care daca nu ar exista ar transforma totul in ceva fara culoare si veselie.
V-am pupat!

P.S:Am fost invitata de Pisi

CLAXÓN, claxoane, s.n. Dispozitiv de semnalizare sonoră, folosit de obicei la autovehicule. – Din fr. klaxon.

Cand omul a descoperit claxonul a fost o zi frumoasa.O zi in care omul s-a simtit mai destept sau mai prost,depinde de caz,dar a fost un moment de cumpana in istoria omenirii.
Cand omul a descoperit claxonul l-a gasit intr-un tufis.Bineinteles,a tras de el si a vazut ce sunet absolut splendid pentru ureche genereaza,asa ca s-a gandit sa-l foloseasca tot mai des.Sigur,indiferent de moment,mana pe claxon este obligatorie.Daca lasi claxonul esti mai putin om,nu te faci remarcat,cum nu ai putoarea aia specifica sconcsului si n-ai chef sa urli.De-aia e el un prieten fidel.

Acum…de ce fac istoria claxonului?Sigur,nu e ceea ce-mi doream,dar e tot ce-mi iese.In concluzie,va multumiti si cu atat.Ma leg de claxoane pentru ca o gramada de lume,indeobste straini ma claxoneaza.Merg cu bicicleta pe marginea drumului,trece o masina,mai e un metru intre mine si masina,dar claxoneaza.Merg pe jos,grabita la autobuz,trec trei masini,cel putin doua ma claxoneaza.Mai lipseste sa se puna vreo doi trei in fata usii mele si cand ies din curte toti sa inceapa melodios sa claxoneze pentru ca na…eu parca o cer,de nu ma lasa in pace ,nu ma poate lasa in pace neclaxonata.Doar de-aia sunt oameni primitivi,ca doar si in marile orase cel putin 20 isi infig mana in claxon,adanc,ca sa-l faca remarcat=))

Ce s-a intamplat?Simplu.Ieri,in cursa mea supersonica de-a prinde autobuzul de 3:30,stateam eu cuminte in statie cand brusc si dintr-o data incep a fi claxonata.Ridic frumos privirea si dau cu nasul de cine credeti?Hei…sa va fie rusine….nu-l mai stiti pe tipul cu masina de ciment?Ala de m-a prafuit?Dati un pic mai jos ca sigur dati de el.In fine…povestea e ca insasi maria sa cretinul ala era acolo.In masina.Trecand pe langa mine.Cum moaca lui de clatita rosie ca si cum tocmai isi facuse laba nu era suficienta,plus zambetul ala de om retardat de pe fata,a trebuit sa se infiga draga in claxon ca nu era sanatos altfel.Rezultatul,de cosmar aparent,dupa care am inceput sa rad isteric.Puteam face altceva?!

In fine,candva bag si impresiile de bazin.Sau le bag acum.Am dat o tura de bazin si iata mi s-a pus carcel.Urmat de inca patru asemenea care m-au intepenit.Desigur,Haylie m-a invatat sa inot pe sub apa,fara sa ajuns sa ating si fundul bazinului.Oricum…mai e timp la lectia urmatoare de miercuri.Si a tot vrut sa-mi coseasca gradina,acum a ajuns personal trainer de inot,pe langa consilier si persoana care permanent ma critica.Ii multumesc ca s-a chinuit cu mine ieri si nu in ultimul rand nu-i multumesc ca m-a lasat fara aer dupa ce s-a urcat pe mine cat eram pe sub apa ca sa ma lase mai pe fund.A fost scary….Sa nu va zic baietii….ce bucati absolut:X:X…numai muschiuleti si fibre:X:X,dar nu la sensul scarbos,erau armonios dezvoltati de la natura.Sublim a fost ieri.

Acum…v-am pupat!

Noi femeile suntem un gen relativ greu de inteles sau cel putin pe atat de usor pe atat de greu.Depinde.
Si chestia e ca noi nu suntem in stare sa rezistam fara barbati(asta daca nu suntem lesbiene,desigur).La fel ca toate primatele ,avem un ritual de imperechere.Respectiv ca in reclama aia cu mana pe picior,e vorba de intalniri.Intalnim,discutam,legam noi legaturi cu baieti,dar ce se intampla in momentul in care respectivii nu mai dau semne de viata?Totul a fost asa funny si intalnirea a fost ok,dar oare…e vina noastra ca nu suna?
Mhm…opinia mea extrem de obiectiva:baietii rareori raspund la telefon sau rareori suna inapoi.Cel putin din punctul meu de vedere(nu vreau sa va discriminez,baieti).Lor le pasa,dar totusi nu le pasa suficient de mult.Au nevoie de timp sa se stabilizeze si poate oricat incercam tot nu se ajunge la un echilibru in care sa putem spune God,nu poate rezista fara mine.Au sentimente si totusi le ascund cu meticulozitate pentru ca uneori simt ca ei sunt mari Don Juani si nu se cuvine sa se dezvaluie ca fiinte care n-au numai capul de pe umeri si…celalalt cap:)).E un mecanism viclean si totusi…uneori n-ai ce face daca tipul e just not that into you.Sau poate ai,dar inainte de asta trebuie sa se produca THE CLICK,magicul click care iti da de inteles ca ai dat peste piesa care unita cu tine nu lasa loc de aer sau indoieili.Sigur,dupa CLICK iti dai seama ca ai dat peste THE ONE,daca THE ONE este chiar THE ONE si…asa-i ca nu e complicat?!;))

P.S:E un film tare.Vizionare placuta!

Si s-a dus o saptamana,si eu oficial sunt aproape obosita.Nu de tot,doar asa un pic.Maine e sambata si…o sa dorm pana la ora 10(sper:X) si o sa-mi revin partial.E drept,de la trezit la 11 dimineata pana la trezit la sase dimineata a fost un pic de diferenta,dar m-am acomodat inainte sa inceapa scoala cu culcatul mai devreme seara.In fine,chestia e ca mi-a fost dor de activitatea intelectuala si de tot ce misuna pe la mine prin scoala.
Schimbari destul de multe s-au produs.Respectiv am simtit ca imi ingheata sangele-n vene cand noul prof de romana intra in clasa,”buna ziua” si ‘’scoateti o foaie de hartie”.Uitasem senzatia aia.De aceea…a fost binevenit faptul ca m-am intors la scoala.
Koodoo,ziceai ca nu e fun.E fun,desi e si stres.In toate incepe sa se strecoare stresul asta,chiar si in lucrurile care ne mai plac cat de cat.Nu e totuna cu vacanta cand ma durea-n paispe de tot si toate,dar cel putin,am o gramada de activitati cu care o sa-mi ocup timpul.Proful nou de care am fost terifiata se pare ca ne va intinde creativitatea la maxim si face un club de jurnalism sa ne invete smecheriile.Nu ca eu sunt facuta pentru jurnalism,dar ceva nou nu strica si poate descopar ca-mi place in cele din urma.Pe langa mai am si activitatea de inot si de volei,pentru ca mi-au trebuit doua sa ma intretin fizic.Nu e oare adevarat ca sportul ajuta la o mai buna circulatie a sangelui?Iata inca un pretext,pe langa acela de a ma mentine in forma.
Azi singura chestie oarecum /:) vazuta a fost o pereche de salvari de jeans cu pantofi cu toc de 12 aurii,in neconformitate cu un top total sport.Si totusi…ma abtin de la a fi satirica.Poate saracile cauta si ele inovatii in moda,doar ca au omis un detaliu,si toti stim care….;))

Azi,6:10:Nokia-ul suna pe o melodie ca niste clopote,Sony Ericsson suna pe Michael Franti and Spearhead-Say hei,ceva chill usor reggae,ca sa se echilibreze cu soneria stridenta intr-un zgomot absolut infernal.As fi luat si telefonul mamei,dar din pacate nu l-am gasit.Stiti…azi am vrut cu orice pret sa ma trezesc.Era prima zi de scoala,trebuia sa fiu vesela ca o zi de primavara(respectiv sa comunic si altceva in afara de ”fuck”)

De la 7:40 pana la 10 am stat in fata scolii.Mi-au inghetat mainile pe flori si dracu o stiut ca incepe la 10.In plus s-a adaugat si o boboaca ,prietena de-a mea dintotdeauna,careia ii era o frica de moarte.Ce-i drept…liceul nostru e plin de specii care te sfidiaza prin simplul fapt ca au bani si sunt cool.Nu si pe mine.

Apoi a inceput cosmarul.Fata:boboci,stanga:boboci,dreapta:boboci.spate….BOBOCI?!Au invadat tot,nu asa…particula cu particula.La un moment dat nu mai aveai unde sa arunci un ac de ei.Toti emotionati,cu florile in mana,cautandu-si clasa cu timiditatea aia specifica.Parca m-am vazut pe mine anul trecut,desi parca nu am fost chiar asa speriata cum a fost prietena mea.Adica,eu stiam pe unii dintre viitorii mei colegi,ea saraca parca urma sa fie aruncata la lei sau la taiere,parca nu mergea la scoala.

A urmat discursul directorului pe care nu l-a auzit nimeni.Tot ce-am auzit a fost rugaciunea parintelui care s-a gandit ca ar putea vorbi un pic mai tare,nu doar asa,soptit,sa nu cumva sa crape boxele.Sigur,noi aplaudam,dar la ce….dracu stie.Si ce e ironic e faptul ca se repeta intotdeauna.

Urmatoarea chestie a fost cantonarea noastra in clasa,discutii mai mult sau mai putin prietenoase,revederea colegelor cu care mereu m-am distrat,am redevenit un grup.Am primit orarul,cartile ce in rucsac aproape mi-au rupt spatele pana-am ajuns acasa(cu autobuzul).Si uite asa…iar a inceput cum nu se poate mai ok.E drept ca toti s-au uitat la mine ca la mutanti in frunte cu diriga,dar asta a fost o alta poveste(la un moment dat imi venea sa-i strang de gat dupa ce tot intrebau ce-am facut de arat asa…a fost placut sa stii ca ti se acorda atentie,dar pe de alta parte la un moment dat am simtit ca innebunesc).
Acum a fost doar incalzirea…maine e inceputul ala cu multe ore obositoare cand dimineata toti o sa fim flescaiti si lipsiti de chef.Dar hei…o sa fie fun:>